Pamantul este singura planeta a carui nume nu vine din mitologia greco-romana. Numele de Terra vine din engleza veche si germanica. In mitologia romana zeita Pamantului esta Tellus, iar la greci Gaia.
Primul astronom ce a considerat, si a reusit sa convinga, ca Terra este o planeta, a fost Nicolaus Copernicus (1473-1543).
Planeta noastra poate fi studiata fara sonde spatiale sau telescoape, chiar de la "fata locului". Totusi, din spatiu, putem observa planeta noastra global, la fel cum le observam si pe celealalte.
Planeta noastra este a treia de la Soare si a cincea ca marime din sistemul solar. Diametrul Terrei este cu 100 de km mai mare decat cel al lui Venus.
Oceanul, ce acopera 70% din suprafata, are o adancime de 4 km. Prezenta apei la sol este datorata existentei vaporilor de apa din atmosfera.
Atmosfera
Un ocean de aer (atmosfera), ce contine 78% nitrogen, 21 % oxigen si 1% alte "ingrediente" (argon, dixid de carbon si apa), inconjoara planeta.
Dioxidul de carbon are o mare importanta pentru ca prezenta lui in atmosfera mentine constanta temperatura la sprafata planetei, prin efectul de sera.
Prezenta oxigenului in atmosfera este un lucru remarcabil. Oxigenul este un element foarte reactiv, combinandu-se foarte repede cu alte elemente. Oxigenul este produs de procesele biologice ce se desfasoara pe Terra. Fara viata nu ar exista oxigen in atmosfera.
Atmosfera influenteaza clima pe Terra, vremea pe termen scurt, dar ne si potejeaza de raidatiile periculoase ce vin de la Soare, precum si de meteoritii ce altfel s-ar prabusi pe sol. Satelitii aflati pe orbita au aratat ca atmosfera se dilata pe timpul zilei si se contracta noaptea.
Nucleul Pamantului, compus din nichel-fier, se roteste foarte repede si produce un camp magnetic. Acest camp magnetic deviaza particulele periculoase de vin de la Soare.
Campul magnetic nu se intinde la nesfarsit in spatiu, avand granite bine delimitate. El inconjoara Pamantul si are o forma de picatura.
Unele particule de gaz ce vin de la Soare (electroni, protoni) raman prinse in interoirul campului magentic. Ele sunt devinate carte polii magnetici ai planeti noastre, intra in atmosfera si aprind moleculele de gaz. Astfel se produc aurorele.
Suprafata
Adancime Strat
0-60 km Litosfera
0-35 km Crusta
35-60 km Mantaua superioara
35-2890 km Mantaua
100-700 km Astenosfera
2890-5100 km Miezul exterior
5100-6378 km Miezul interior
Planeta este formata din mai multe "straturi", fiecare avand proprietatile sale chimice si seismice.
Partea superioara, rigida, se numeste litosfera si se compune din scoarta terestra si partea de sus a mantalei superioare.
In astenosfera, temperatura depaseste 1200° C, ceea ce provoaca topirea partiala a rocilor. Plasticitatea acestui strat este cea care perimte deriva continentelor.
Mantaua superioara se compune din roci dure, bogate in silicat de fier si magneziu.
Miezul exterior, compus din metale topite, ese la originea campului magnetic terestru. Miezul interior este compus din metale in stare solida, chiar daca temperatura depaseste 6000° C. Fenomenul este cauzat, se pare, de presiunea foarte mare.
Cunostintele noastre despre structura Terrei se bazeaza pe observatii indirecte, in special pe studiul undelor seismice. Nici un foraj nu a patruns la sol la adancimi mai mari de 15 km.
Suprafata planetei noastre este tanara, la standardele astronomice. In numai 500.000.000 de ani, procesele geologice de eroziune tectonice, distruc si remodeleaza surpafata planetei, stergand orice urma a formatiunilor formate in trecut (cum ar fi craterele).
Pamantul are intre 4,5 si 4,6 miliarde de ani, dar cele mai batrane roci, foarte rare, au 4 miliarde de ani. Cele mai batrane fosile descoperite au 3,9 miliarde de ani.
Orbita
Terra se apropie de Soare la 147.100.000 km (periheliul - in luna ianuarie) si se indeparteaza la 152.100.000 km (afeliul - in iulie).
O rotatie completa in jurul Soarelui este facuta in 365,24 zile (anul), viteza planetei noastre fiind de 107.229 km/h (29,789 111.gifs).
Din cauza ca axa Pamantului este inclinata (cu 23,45°) o parte din planeta este expusa razelor Soarelui, mai mult decat cealalta. In orice moment, in emisfera nordica si cea sudica sunt anotimpuri diferite. Dar, de doua ori pe an, cele doua emisfere primesc aceeasi cantitate de lumina de la Soare - momentele echinoctiilor (de primavara si toamna).
O mare influenta asupra duratei zilei o are Luna. In fiecare an Luna se indeparteaza de Pamant cu 3 cm. Aceasta indepartare are ca efect incetinirea vitezei de rotatie a planetei noastre. Rata de incetinire este de 2 secunde pe secol.
In trecut, acum 900.000.000 de ani, cand Luna era mai aproape de Pamant, ziua dura 18 ore si anul avea 481 de zile.
Sateliti
Pamantul are numai un satelit natural, numit Luna. Mai multe despre Luna aici.
In afara de Luna cateva mii de sateliti artificiali se afla pe orbita in jurul planetei.
Pe langa aceste obiecte, doi asteroizi, 3753 Cruithne si 2002 AA29. Acestia nu sunt considerati sateliti ai planetei noastre, dar pentru cateva sute de ani se misca si in jurul Pamantului si in jurul Soarelui.
Nume : Luna
Diametru [km] : 3474
Masa [Kg] : 7.349×1022
Perioada orbitala [Zile] : 27,4
Distanta medie de planeta [km] : 384.000
Sursa : Wikipedia.
Posted Image
Acasa 
Căutare 
Conectare 
Înregistrare 
![Terra [Pamantu] Empty](https://2img.net/i/empty.gif)
Subiect: Terra [Pamantu] 
